The Gipsy Rose

The Gipsy Rose, primul bar in care am ales sa merg de cand am ajuns in Dubli, heh mi-a luat ceva, tinand cont ca sunt aici de o luna si ceva. Dezamagire ca habar nu aveau ce este White Russian, ii explic barmanitei cu parul roz si trecuta de 35 de ani, dar din pacate nu aveau lapte, asa ca m-am multumit cu un pahar de Heineken.

Partea frumoasa pe aici este ca nu se fumeaza in interior, asa ca de fiecare data cand vreau asta, trebuie sa ies afara, unde evident mai gasesc si alte persoane cu care poti sa pornesti destul de usor o conversatie. Got a new tip about a new bar, The Mezz, unde aparent este o idee buna sa ma duc vineri, adica maine. Imi trecuse prin cap sa ma duc chiar in seara asta dar din pacate nu am invatat orele la care barurile se inchid.

Imi place. muzica live, oameni prietenosi, amabili, chiar si cei care nu te cunosc.

Intr-o pauza de fumat l-am felicitat pe tipul care performase live si mi-a zis o chestie misto “It beats work every time” si are dreptate doar in doua contexte, cand e doar un hobby si cand faci ceea ce nu-ti place zi de zi, iar cu asta ajung din nou la reteta mea pentru ceea ce inseamna a fi fericit, sa iubesti si sa fii iubit, sa ai un job pe care sa-l practici cu placere si sa ai dorinte.

Am ajuns din nou sa scriu la bar si este ciudat ca am uitat cat de bine ma facea sa ma simt, I missed that, inconjurat de persoane necunoscute, spatii goale in pagini de revista, in cazul de fata scriu pe un plic pentru ca altceva nu aveam acasa. Plicul s-a terminat, alte hartii nu mai am, am cerut la bar iar barmanita incepuse sa decojeasca un suport pentru pahare, sau cum i-o zice, am ales cartile de vizita pentru ca pasaportul era exclus pentru asa ceva 🙂 Cu toate ca m-a vazut ca scriu pe cartile de vizita, a continuat sa decojeasca pana a terminat si mi l-a dat la final, eh, asta nu s-ar fi intamplat niciodata in Romania, ca tot vorbeam de amabilitate.

In weekend am fost in tara, iar dupa ce am plecat din aeroport am dat cateva telefoane si cu toate ca vorbeam la handsfree, imi era foarte greu sa aud din cauza traficului. WTF ?! asa repede m-am obisnuit cu mult mai putin zgomot pe strazi ? I might get used to this, love it. Momentan nu as vrea sa ma intorc in tara decat daca programul o sa ne duca in directia asta, as vreau sa ma plimb putin, poate sa stau si sa lucrez perioade de 6 luni – maxim 1 an intr-o tara apoi o alta tara si tot asa pentru o perioada de, nu stiu, 3-4 ani, dar evident nimic nu este batut in cuie, abia peste 2 luni pot sa decid ceva. Si cand ma gandesc ca puteam sa fac asta inca de acum 4-5 ani … Trying to relive an old dream 🙂

Vormeam cu taica-miu zilele trecute si era foarte suparat ca am ajuns la 28 de ani si ca nu sunt la casa mea, ca n-am pus bani deoparte and so on. si-l intreb bani pentru ce? Pentru un avans de credit pentru un apartament ? eu vreau casa, nu vreau apartament. Pentru o nunta ? Eu imi doresc o nunta la un castel in Italia, sau mai stiu eu in ce tara, sau poate o sa zbor intr-o zi la Las Vegas si o fac la primul gand nebun pe care o sa-l am 🙂 Nu e graba, banii se fac cand faci un scop din asta. I’m not, just want enought to feel good.

Pacat ca nu mi-am luat camera cu mine, merita sa fac cateva poze si tipului care canta si barului. Un alt barman vede paharul golit in fata mea si-l ia, eu ii cer altul, iar el imi pune unul gol dar curat in fata si rade 🙂

Long story short, barmanita s-a scalambat la mine de vreo 2 ori cand ma vedea prea concentrat, am vorbit cu un regular care m-a convins sa ma intorc acolo sambata, am incercat sa fac un gest frumos si sa ridic de jos o sapca scapata si m-am trezit cu ea cadou si toate astea in mai putin de 2 ore jumate. Need to finish my beer and go home 🙂

This entry was posted in Joy ride. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published.