E sambata seara, tinerii sunt prezenti la datorie prin terasele din centrul vechi, imi fac si eu datoria de consumator. Nachos, bere, glume si o promisiune din partea mea ca a doua zi o sa particip la Crosul societatii civile. Eu nu alerg, pot sa zic chiar ca nu fac sport deloc.
Cu toate ca era tarziu, am ajuns intr-un magazin Dechatlon pentru a cumpara cele de trebuinta, imi lipseau cam toate. Adidasi, tricou, pantaloni, full service ce sa mai.
Dupa ce am ajuns acasa o durere subita s-a instalat in laba piciorului, era primul semnal dat de creieras ca poate ar fi mai bine sa stau acasa a doua zi. Durerea devenea din ce in ce mai intensa, fasa elastica, ketonal, intr-un final am reusit sa adorm. Ma gandeam uite cum scap eu involuntar de alergat a doua zi, dar dimineata a venit fara dureri, m-am bucurat pentru ca chiar eram curios cat o sa pot sa alerg, ma gandeam ca dupa 3-4 km am sa ma opresc.
Trezire la o ora mult prea indepartata de programul meu normal nu m-a enervat prea tare, chiar si fara tigari, fara cafea si nici durerea nu mai era acolo, eram pregatit. In parcul Herastrau erau oameni de toate felurile, de la pusti in carucioare pana la batrani de 80 de ani. Eram unul dintre ei, urma sa alerg pentru prima data intr-un astfel de eveniment.
Incalzirea a fost scurta si cu usoare salturi peste anumite miscari, am regretat usor dupa 🙂
Eram 4 persoane, 3 dintre noi alergau in mod regulat si eu care cel mult alergam dupa o surubelnita intr-un bar. Pe la jumatate incepeam sa ma surprind pe mine, inca respiram normal iar picioarele nu ma dureau. Problemele au aparut in ultimul kilometru, capul pieptului ardea, splina imi dadea lovituri la fiecare inhalare. Am avut tentativa de a ma opri, moment in care mi-am dat seama ca ma dor si mai tare picioarele si splina lovea si mai tare, auzeam doar hai ca mai ai putin, urcam podul si am terminat, nu renunta. Si nu am renuntat, ma dureau in continuare si cu siguranta fata mea nu aveam o culoare prea draguta.
Am finalizat crosul (6.8km) in putin sub 40 de minute si nu conta ca primul terminase cu un timp de 22 de minute, conta doar ca am ajuns pana la finish, ca am alergat pana la capat.
Mi-am demonstrat ca si eu pot.